Am purtat o discuţie, consider amicală, astăzi cu cineva despre un produs în a cărui promovare se foloseşte intens cuvântul „gratuit”. Produsul în sine, nu e bun, nu e rău, nu e vechi dar nici nou. Este vorba de o platforma online dedicată bloggerilor. Fără să fie cu supărare, ideea e consumată de mult prin prisma zecilor de tentative. Deci când subliniez ceva o fac din cunoştinţă de cauză nu doar pentru a-mi exersa abilităţile de tastare. 🙂

Există gratuitate în online? -simplu răspunsul, Nu!

Într-o formă sau alta utilizatorul trebuie să plătească (şi plăteşte) pentru serviciile pe care le foloseşte. E normal să fie aşa. Forma de plată diferă, însă, de la caz la caz. Dacă nu va fi exclusiv financiară atunci forma de plată este reprezentă prin obligaţia de a consuma reclamă. Reclamă în forme variate, de la banale bannere până la articole sponsorizate. De la newslettere din partea plaformei ale cărei servicii le foloseşte utilizatorul până la mesaje promoţionale primite pe email de la o terţă parte (nu e noutate, bazele de date cu adresele email ale utilizatorilor sunt vândute către o terţă parte, mai devreme sau mai târziu, atunci cand e vorba despre platforme mici).

În efect, cuvântul gratuit în serviciile online nu există. Pot exista doar oferte de servicii ce conţin gratuităţi. Dar, cred că e deja clar, nimeni nu oferă servicii gratuite pentru că nimeni nu poate suporta financiar nişte costuri doar de dragul activităţii platformei.

Nu e nevoie să studiezi zona de marketing online în amănunt pentru a-ţi da seama de cum funcţionează serviciile online. Google oferă Gmail gratuit dar în realitate utilizatorul plăteşte serviciul prin faptul că printr-o constantă definită consumă reclamă. Youtube, Google Search, Facebook, Twitter, Foursquare (s.a.m.d) fac acelaşi lucru. Şi tot acelaşi lucru îl fac şi platformele mai mici, site-urile mai mici. Repet, un website implică nişte costuri. Mai mici ori mai mari, depinde de caz.

Nu am spus o noutate, să nu credeţi că spun acum ceva exclusiv. De la firme mici până la firme mari, de la produse ieftine până la produse scumpe (puneţi voi valorile) toate vin însoţite de gratuităţi, dar nu vin gratis. Nu există nimic gratis, nici măcar rândurile astea. 🙂 Există doar convenabil ca şi cost, în privinţa raportului preţ-calitate-tipologie serviciu/produs.

Şi atunci ce rost are să „vinzi” un serviciu sau produs învăluindu-l într-o aură a cuvântului magic „gratuit”? -nu are şi, mai mult de atât, prin asta asiguri falimentul ideii pe care încerci s-o pui în practică. Tehnicile de genul ăsta asigurau un oarecare succes antreprenorilor online în urmă cu câţiva ani, când piaţa în sine era în stadiul de „absorţie” a clienţilor, utilizatorilor. Se întâmpla atunci când nu exista un „know how” bine definit ca bune practici în online. Însă de atunci au trecut ani de zile iar utilizatorii au învăţat să se protejeze de ofertele tentante doar ca ambalaj şi să aleagă conţinutul înainte de toate.

Nu e mai bine să fii sincer cu oamenii din zona de piaţă pe care o targetezi? -ba da, dar sinceritatea implică şi educare a utilizatorului, implică şi timp dar şi resurse adiţionale. Şi de unde bani pentru toate astea?!…mai bine „spunem GRATUIT” şi gata, cine pică în plasa bine, cine nu, nu, e un fraier pentru noi. 🙂