Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp.

– fiecare percepe timpul în modul propriu; ce înseamnă timpul pentru tine?

– presupunând posibilă călătoria în timp, care este sensul pe care l-ai alege, trecut sau viitor?

– presupunând posibilă oprirea timpului, în ce moment te-ai opri? Pentru cât timp și de ce?

Foarte faina tema la Blog Power 35, pe semne ca liderul de opinie al editiei trecute, Dana D., chiar s-a straduit sa abordeze ceva complex 🙂

-Ce inseamna timpul pentru mine? Inseamna nimic la fel de mult cum inseamna totul, inseamna viata  la fel de mult cum  inseamna ne-viata! Nu am o notiune sau o definitie stabila pentru timp, nu m-am gandit vreodata ce este, m-am gandit intotdeauna cum sa-l fructific mai bine, cum fiecare secunda ce se scurge rapid s-o consum cu rost! Intradevar, timpul nu trece niciodata, in perceptia mea, noi sau cel putin eu, suntem cei care trecem prin timp!

Daca ar trebui sa-mi imaginez plastic timpul, as zice ca timpul este o apa curgatoare, care curge, curge, nicicand nu se opreste, nicicand nu se intoarce …inapoi, iar noi, noi suntem doar simpli ”innotatori” prin aceasta apa curgatoare numita timp, ne folosim de ”ea” sa facem sau sa ajungem unde vrem, intram in ”ea” si ”iesim” din ea doar o singura data, dar niciodata nu avem noi decizia finala asupra duratei sau distantei pe care o parcurgem prin aceasta apa numita timp.

-Wow, ce fain ar fi sa fie posibila calatoria in timp si ce fain ar fi sa mi-o pot permite :)) As merge cu siguranta in viitor, teoretic vorbind si acceptand ca exista viitor, din simplul motiv ca sunt mai interesat de necunoscutul absolut decat de cunoscutul/trecutul vag stiut! 

-Sper sa nu fie vreodata posibila oprirea timpului, pentru ca asta ar insemna sa ma opresc si eu si sincer chiar nu vreau sa ma opresc, vreau sa traiesc fiecare clipa, indiferent ca e placuta sau nu, ca buna sau nu, ca ma simt bine sau nu! Insa, filosofand putin, daca ar fi sa ma opresc, atunci m-as opri in momentul cand toata familia mea ar fi alaturi de mine, cu  iubita, cu mama, cu tata, cu sora, cu nepotelul etc…etc.. :))

-Spuneam mai sus, ca viitorul exista doar ipotetic, la fel de ipotetic cum exista si prezentul, pentru ca stiintific vorbind, noi, ca oameni, traim in trecut, asta pentru ca demonstrat fiind, timpul necesar pentru a procesa o imagine, o informatie, o intamplare este de 80 de milisecunde, adica de la momentul x pana la momentul in care noi percem trec 80 de milisecunde 😀

 

Fizica cuantica nu o cunosc prea mult, iar oamenii de stiinta sunt doar la inceputul studiului si descoperirilor insa presupunand ca in ”viitor” ar putea fi posibila calatoria in timp, atunci imi permit sa visez la asta, pentru ca nu-i asa, oamenii au evoluat pentru ca si-au permis sa viseze la lucruri pentru care puteau fi considerati cu usurinta nebuni :))