Psihologia poporului român. Un studiu care arată românii așa cum sunt.

Vă recomand un studiu de excepţie, “Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor”, realizat de o echipă de specialişti în domeniu, sub directa coordonare a reputatului psiholog Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Pentru realizarea “Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor”, un studiu care a început în 2013, s-au folosit teste psihologice internaţionale, adaptate pe populaţia românească, iar cercetarea integrală va fi publicată în prima jumătate a acestui an, la aproape 100 de ani de la apariţia studiului realizat de filozoful Constantin Rădulescu-Motru.

Iată câteva mici fragmente desprinse din avanpremiera lucrării:

Profilul psihologic de suprafaţă este în unele segmente incomplet dezvoltat, neexprimând potenţialul pe care îl avem. Astfel, potenţialul ridicat pentru inteligenţa cognitivă/emoţională, creativitate şi învăţare nu este valorificat.

Structura de personalitate, adesea defensivă, susţine uneori prea multe aspecte negative (ex. cinism/scepticism/mizantropie, etc.). Comportamentul este unul care nu se supune uşor normelor şi regulilor.

Pe de altă parte avem o mare nevoie de a ne dovedi valoarea (potenţialul), ceea ce ne face competitivi în muncă; într-adevăr, dacă condiţiile socio-culturale sunt prielnice, competitivitatea se traduce şi în performanţă (ex. vezi performanţa românilor din străinătate în mediul academic).

Munca (ca modalitate de afirmare socială), familia (contextul siguranţei) şi religiozitatea (care ne dă sens şi semnificaţie în viaţă) sunt cele trei reperele majore care definesc viaţa românilor.

Acestea sunt constrânse de o trăsătură cardinală a românilor, şi anume neîncrederea în oameni; aceasta se generalizează de la străini la cunoscuţi/prieteni, excepţie făcând familia unde, dimpotrivă, compensăm cu o încredere foarte mare.

Românii au un stil cultural represiv şi evitativ, ceea ce îi face să fie defensivi. Defensivitatea se poate exprima în complexe de inferioritate şi/sau, dacă acestea sunt compensate, în complexe de superioritate.

Românii au scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general), benevolenţă (bunăvoinţă, preocuparea pentru binele celor cunoscuţi), hedonism (căutarea plăcerii), stimulare (căutarea noului) şi autodeterminare (autonomie/independenţă), dar aparent, pentru a face o impresie bună, se pot prezenta ca acordând importanţă acestor valori.

Foarte interesant, la români universalismul este secundar benevolenţei, ceea ce înseamnă că preocuparea pentru bine altora nu depăşeşte la români zona familiei şi ajunge uneori maxim până la persoanele pe care le cunosc. Asta arată un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci îl poate fundamenta în forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent şi universalist.

Românii au însă scoruri ridicate la realizare (a arăta că sunt competenţi), putere (a obţine statut social) şi conformism (la normele existente). Interesant, scorurile la tradiţie şi securitate sunt astăzi la un nivel mediu (dar uneori sunt exacerbate pentru a face o impresie bună). Probabil că tradiţia este văzută în prezent mai ales ca nevoie, românii fiind gata a renunţa la ea dacă nu mai aduce un beneficiu sau dacă apare altceva mai bun (aşa cum au făcut dealtfel majoritatea popoarelor).

Deşi sunt foarte încrezători în dezvoltarea ştiinţifică (ex. în dezvoltare tehnologiei; în universităţi), dacă ştiinţa s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre români ar alege religia. Dar religia este văzută echilibrat: nu doar ca normă/ceremonie religioasă, ci şi ca mijloc de a face bine oamenilor şi nu doar ca făcând sens pentru viaţa de apoi, ci şi ca făcând sens (a ajuta) în viaţa de acum.

Cinstea, care aparea ca o caracteristica autoatribuita importanta a romanilor atat in analizele din 1988, cat si in cele din 1993, incepe sa dispara in analizele din 2005 si 2007, si nu ocupa o pozitie importanta nici in analizele noastre din 2014/2015.

_____

Acestea sunt doar câteva idei desprinse din studiul “Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor”. Vă recomand să citiţi întreaga avanpremieră, publicată pe blogul psihologului Daniel David. Deasemenea, vă recomand, să citiţi întreg studiul. Teoretic, pentru conducătorii acestei ţări, studiul se va dovedi extrem de folositor în situaţia în care se doreşte progres, atât pe plan economic cât şi social.

Partea 1 si Partea 2 a avanpremierii studiului.

Lasă un răspuns