A început ca o surpriză, pentru că nimeni nu mai speră ca domnul Klaus Iohannis să onoreze invitaţia, s-a terminat cu foarte multe lucruri rămase neclare.

Înainte de toate, trebuie felicitat Klaus Iohannis. Pentru că a arătat tărie de caracter şi forţă atunci când a decis să se prezinte la dezbatere. Asta în condiţiile în care, se ştia, va merge direct în gura lupilor. Lupii fiind, evident, moderatorii de la Realitatea Tv. Mai puţin Rareş Bogdan şi Denise Rifai, care au reuşit să fie imparţiali în mare măsură. Mai mult Lavinia Şandru, care a avut un singur rol, acela de a peria scamele de pe costumul lui Victor Ponta.

Cu ce rămânem după dezbatere?

– cu ideea clară că singurul politician capabil, determinat şi pregătit dintre cei doi, este Klaus Iohannis. Victor Ponta a părut în dese rânduri a nu stăpâni deloc tainele unei bune comunicări diplomatice, pierzându-se în insulte şi aluzii.

– dezbaterea care nu a fost dezbatere. Klaus Iohannis a venit la dezbatere aşa cum trebuie, cu doar o foaie albă de hârtie. Victor Ponta a venit cu un arsenal de documente, toate premeditate pentru a fi folosite în momente cheie. Din acest punct de vedere, Victor Ponta a semănat fantastic de mult cu Traian Băsescu la precedentele alegeri Prezidenţiale.

– realitatea că Victor Ponta este în stare să interpreteze legile după bunul plac, alegând ce să înţeleagă şi ce nu. Mă refer, evident, la discuţia despre imunitatea Preşedintelui, când Victor Ponta a ales să citească din lege doar fragmentul care-i argumenta părerea.

– realitatea că Victor Ponta nu are cunoştinţe economice. Din păcate. Având cifrele în faţă, domnul Victor Ponta nu ştie ori nu vrea să înţeleagă ce înseamnă valoarea medie a pensiilor. Spun asta pentru că deşi privită ca valoare medie, pensiile ar fi la un nivel mulţumitor, în realitate lucrurile sunt complet diferite. Media este medie, nu înseamnă şi echilibru. 10 pensii a câte 2000 de lei şi 20 de pensii a câte 1000 de lei, în realitate tot aceeaşi medie o au. Ori aici domnul Ponta a prezentat ceea ce i-a convenit, nu realitatea. O realitate care spune că în România nivelul valoric al pensiilor este mic, chiar dacă media naţională este mare. O medie dictată de cele câteva sute (ori mii) de pensii ce depăşesc pragul a 3500 de lei. Şi că, din păcate, foarte mulţi pensionari trebuie să trăiască cu doar 350-380 de lei lunar.

– faptul că domnul Klaus Iohannis a reuşit, în sfârşit, să lămurească aceeaşi problemă a pensiilor, pentru pensionari. Pensionari care au fost speriaţi de propaganda de campanie a PSD.

– faptul că domnul Ponta confundă ce înseamnă români la origini, din Diaspora, şi oameni cu drept de vot din Diaspora. Iar aici mă refer la argumentul stupid al domnului Ponta, că şi românii din Cernăuţi sunt tot români. Nu, domnule Ponta, doar oamenii care au cetăţenia română sunt cetăţeni români şi au drept de vot. Argument valabil şi pentru oamenii din Republica Moldova. Că noi, la nivel moral, îi considerăm români, este cu totul altceva. În realitate, oamenii aceia au responsabilitate faţă de ţara a-i cărei cetăţeni sunt.

– dreptul fundamental la vot este „doar vorbă goală” pentru Victor Ponta. Şi este trist că cel care-şi doreşte să fie Preşedintele României consideră aşa.

– Constituţia României trebuie clar revizuită. Există legi ce se contrazic, în esenţă, şi care se anulează una pe altă. Ori, legile democratice ale unui stat, trebuie în primul rând să fie echidistante. În al doilea rând, trebuie să fie clare şi fără a lăsa loc de interpretări.

– se poate şi altfel. Adică, se poate face politică şi fără bălăcăreli publice. Iar asta s-a văzut din atitudinea ambilor candidaţi. Mai mult, domnul Victor Ponta a realizat asta pe propria-i piele atunci când a fost atacat cu aceleaşi arme, insultele fine şi aluziile, şi a cerut respect şi politeţe.

– faptul că domnul Ponta nu mai încape în propriul costum din cauza aroganţei şi infatuării. Ori acest mesaj a fost clar înţeles de toţi românii. Mai exact, domnul Victor Ponta îşi doreşte să fie Preşedinte pentru a-şi demonstra că e capabil, nu pentru că are o viziune clară, un plan pentru o Românie mai bună.

– faptul că domnul Klaus Iohannis a dat dovadă de mult prea multă modestie şi bun simţ. Asta deşi, prin prisma a ceea ce a făcut în Sibiu, are toate motivele să arate mai multă forţă.

– momente în care ambii candidaţi au părut pieduti. Ambii părând a fi marionete. Ambii arătând că sunt oameni inteligenţi, dar care sunt ori au fost nevoiţi să facă nişte compromisuri mari pentru a ajunge candidaţi la Preşedenţie.

– momente în care domnul Victor Ponta părea că-i dă raportul domnului Iohannis. Ori că este elevul dânsului.

– lipsa de fair-play a domnului Ponta şi celor de la Realitatea Tv, care după dezbatere au avut pregătită o emisiune al cărei invitat unic a fost domnul Victor Ponta. Plan întrerupt, pe la jumătate, de reacţiile virulente din Mass Media şi Social Media.

Lista ar putea continua. Însă, important este că ceea ce am văzut aseară poate fi un „restart” pentru România. Asta doar dacă românii vor să trăiască mai bine.

Dacă a existat un câştigător al dezbaterii, de aseară, este uşor de spus. Da, a existat, iar câştigătorul a fost clar Klaus Iohannis. Pentru simplul motiv că a transmis ceea ce avea de transmis. Asta pentru cădomnul Ponta nu a făcut altceva decât să se eschiveze atacurilor, replicilor domnului Iohannis. Iar asta pare a fi, cumva, un defect profesional al domnului Ponta, obişnuit să se apere, nu să fie cel care conduce.

*aveti o altă analiză interesantă aici