Cărţile ar trebui să fie gratis. Dacă nu toate, măcar cele care au un preţ până în 10 euro. Sigur, pe măsură ce ar deveni o modă, baremul poate fi ridicat.

Şi, nimeni nu ar pierde. Dimpotrivă, toată lumea ar avea de câştigat.

Autorii, indiferent că sunt cei care au ceva de spus ori doar cei care vor să-şi vadă numele pe coperta unei cărţi, ar avea un număr mai mare de cărţi ajunse pe mâinile cititorilor.

Cititorii, ar avea acces facil la foarte multă informaţie pertinentă sau cel puţin, nu ar mai avea scuza că „nu sunt bani şi pentru cărţi”.

Editurile şi tipografiile ar avea deasemenea de câştigat. Tiraje mai mari, volum mai mare de muncă, profit mai mare.

Totul dacă s-ar folosi marketingul. Marketingul, nu doar advertisingul făcut fără viziune, nu doar Pr-ul făcut doar pentru că trebuie PR. Ci marketingul.

Posibilităţile sunt nelimitate, atunci când foloseşti marketingul cum trebuie.

În online suntem obişnuiţi cu multe date statistice, cu multe informaţii analitice, colectate rapid, disecabile uşor. Suntem obişnuiţi cu targeri demografice ori de locaţie, cu tactici şi tehnici avansate de a ajunge la clienţii doriţi.

Dacă am aplica acelaşi lucru şi în offline, atunci o întreagă industrie ar avea de câştigat.

Cum?

Simplu. Nu cred că există vreun manager serios, de firmă ori companie, care să refuze o ofertă de sponsorizare a unei cărţi, cu condiţia ca lucrul ăsta să fie menţionat pe coperţile cărţii ori şi mai frumos, pentru ca o reclamă să fie inserată în carte.

Mai mult, dacă-i mai şi spui managerului în cauză, tu ca editură, că poate să-şi aleagă ce carte să sponsorizeze, atunci lucrurile devin şi mai uşor de realizat, mai ales ca poti sustine cu cifre reale si clare faptul ca respectiva carte este adresata unui anumit public, ceea ce va arăta cu siguranţă dacă există relevanţă ori nu, între reclamă şi public. În fond, advertisingul contextual este baza advertisingului.

De exemplu, pentru un roman de acţiune:

– se potrivesc perfect reclame la automobile, la vestimentaţie, bijuterii şi accesorii, la tehnologie pentru uz personal s.a.m.d.

Cititorului îi va fi implementată în subconştient orice asociere, de marketing, se doreşte. Iar asta va da valoare pe termen lung.

Ştiu, înţeleg impedimentul numit autori „traduşi” şi cu care se poate colabora mai greu pentru a pune în aplicare o astfel de idee. Dar, să fim serioşi, numai acolo unde nu există voinţă, nu există şi o cale.

Şi nu, cărţile nu ar deveni maculatură. Adică, dacă oferi o carte gratuit nu înseamnă neapărat că i se pierde valoarea. I se pierde valoarea doar dacă acea carte este, de fapt, doar maculatură şi nu are, din start, un minim de valoare. În plus, atunci când promovarea cărţii ar fi făcută, o tactică de descoperire a nevoii de lectură este mult mai uşor de aplicat, şi predictibil cu şanse mai mari de succes, decât una de creare a cererii de cărţi.

Ideea este că, statistic vorbind, se citeşte din ce în ce mai puţin. Ok, sunt persoane avide după lectură. Dar proporţional, numărul acestora este mic. Şi în continuă scădere. Iar ce vine „din spate”, şi mă refer aici la tinerii sub 18 ani, sunt şi mai distanţi dar şi mai puţin preocupaţi de lectură decât cei care, vrând-nevrând, nu au avut online-ul ca sursă de lectură.

Da, iarăşi sunt de acord, cărţile tipărite sunt din ce în ce mai puţin apreciate, în locul lor fiind preferate cele electronice. Dar şi cu cărţile electronice se poate face acelaşi lucru.

Acolo unde există voinţă, există şi o cale.