Incredibilă şi ciudată dorinţa MAPN de a pune mâna pe brandul Steaua Bucureşti şi, în speţă, de a câstiga ceva bani de pe urma folosirii acestui brand de către clubul de fotbal, de legendă.
Se discută despre multe chestii zilele astea, referitor la brandul Steaua. Fiecare parte are dreptate, într-o anumită măsură. Steaua Bucureşti, echipa de fotbal, a cunoscut cele mai mari performanţe atunci când era sub patronajul Ministerului Apărării. Dar, în aceeaşi măsură, nu poţi ignora 10 ani de investiţii private masive în echipa de fotbal, investiţii efective în brandul Steaua.
Indiferent de simpatiile sau antipatiile vis-a-vis de personajul Gig Becali şi în aceeaşi măsură, indiferent de anturajele şi cercurile de putere care au dus la această situaţie incredibilă, un lucru rămâne cert. Brandul Steaua Bucureşti a avut parte de peste 10 ani în care entităţi private au investit masiv în dezvoltarea acestui brand.
Să fim înţeleşi. Noţiunea de brand este nouă, relativ nouă în România. Generalizat, noi nu înţelegem încă ce înseamnă valoarea şi forţa unui brand. Sunt puţini cei care ştiu ce înseamnă un brand cu adevărat, ce anume duce la notorietate pozitivă, ce anume întreţine această notorietate şi mai ales cât de uşor poate dispărea totul. Tocmai din cauza asta mi se pare ciudat cum MAPN ignoră, dând dovadă de ipocrizie, faptul că zecile de milioane de euro care s-au învârtit în jurul echipei de fotbal Steaua Bucureşti, în ultimii 10+ ani, au făcut ca Steaua Bucureşti să fie azi un brand. Pentru că altfel putea fi doar o echipa care a câştigat Cupa Campionilor, campionate ale României, cupe şi atât.
Ceea ce mi se pare revoltător este faptul că Steaua Bucureşti este singură echipa care nu fusese atinsă de un „virus” care distruge fotbalul românesc. Rând pe rând, de la Universitatea Craiova până la Poli TImişoara, toate aceste cluburi de fotbal (socotite branduri) au fost sfâşiate de interese meschine. Şi ştim cu toţii cât de greu este să construieşti. La Craiova încă se vindecă rănile ultimilor 6 ani de lupte crâncene care duseseră până la dispariţia fotbalului profesionist în zonă. La Timişoara este şi mai rău, coma este încă profundă. UTA, Argeş, Rapid, Dinamo sunt în acelaşi stadiu.
În tot acest timp, campionatul României este cel mai slab din istorie, din punct de vedere competitiv şi al stabilităţii financiare. Mai mult de 3/4 dintre echipe putând dispărea până în vara anului 2015.
Trist, foarte trist. Se vorbeşte despre branduri. Dar brandurile astea nu există fără suporterii care pompează an de an bani şi pasiune în sportul-fenomen. Ori, MAPN, se pare că are ca logică faptul că dacă aduce batalioane de soldaţi pe stadion (ca pe vremea lu’ ceaşcă) a rezolvat toate problemele.
Notă: – din documente reiese faptul că între Becali şi MAPN a existat o înţelegere de folosirea a brandului Steaua Bucureşti de către echipa de fotbal. Pentru asta Becali trebuie să vireze nişte bani în contul MAPN, anual. Chestiune ce arată că luptele de culise sunt mult mai profunde şi că se încearcă cu totul altceva decât ceea ce este prezentat în mass media. Cert este că toată lupta asta scoate la iveală o serie de nereguli chiar în statutul clubului de fotbal, depotrivă cu faptul că o instituţie a statului, în speţă MAPN, a consemnat nişte înţelegeri destul de stranii, din toate punctele de vedere. Asta pentru că echipa de fotbal aparţine lui Becali, marca aparţine MAPN.