Prins oarecum de nebunia ultimelor zile pe scena politică din România, îmi aduc și eu contribuția pentru  fluxul informațional din mass media românească! Nu, nu am ales să vă spun părerea proprie, sunt prea mic, prea neștiutor, nepregătit, nu am studii și doctorate în politică, deci nu pot vorbi despre politică doar prin prisma faptului că am acces la biblioteca universală numită internet!

Am ales însă, să vă aduc înspre citire un citat, un fragment de text desprins din una din cărțile filosofului meu favorit, Emil Cioran 😀

Următorul text a fost desprins din cartea : ”Schimbarea la față a României”, publicată în 1936 și revizuită în 1990, una dintre puținele cărți scrise în limba română de către unul dintre cei mai ”luminati” la minte, dintre români!

Rău ne-ar sta nouă, românilor, să pășim în lume adăugând și cârpind la haina zdrențuită a unei culturi, umplând goluri cu teorii de etică sau încercând să salvăm tot ce nu e tragic în modernitate. Fi-vom capabili să înțelegem tot ce gotic, baroc și să ne asimilăm dinamismul lor? Oare să nu pâlpâie în noi nimic din ethosul eroic și convulsionar al Spaniei sau Rusiei? Să ne fie pe veci străine excesele și paroxismul sufletului germanic?
Nu vreau o Românie logică, ordonată, așezată, cuminte, ci una agitată, contradictorie, furioasă și amenințătoare. Sunt prea mult patriot că să doresc fericirea țării mele?
Spirala istorică a României se va înălța până acolo unde se pune problema raporturilor noastre cu lumea.
Până acum am fost reptile; de aici încolo ne vom ridica în fața lumii, pentru a se ști că nu numai România este în lume, ci și lumea în România. De nu vom trăi apocaliptic destinul acestei țări, de nu vom pune febră și pasiune de sfârșit în începuturile noastre, suntem pierduți și nu ne mai rămâne decât să ne recâștigăm umbrele trecutului nostru.

Fragmentul acesta îl consider reprezentativ pentru ”nebunia” de pe scena politică românească și mai ales la modul cum ieri, românii, au fost împărțiți în două, un precedent extrem de periculos, o situație care în ultima sută de ani, în România nu a mai avut loc!

Fiecare să înțeleagă ce vrea iar dacă vrea să citească toată cartea, o recomand, dar fiți precauți, Cioran, filosoful recunoscut pentru paradoxul sau dintre ceea ce spune și ceea ce transmite, a întins prin textele sale, capcane celor neatenți 😀