….O lume noua,totul in jur ii era nou ,Mihai parea sa.si piarda curajul,in gandurile sale se strecurase teama ca gresise,se avantase in necunoscut si incepea sa regrete ,doar ca de undeva din umbra acestui necunoscut o mana de ajutor ii este intinsa,de fapt mai multe maini, necunoscutul acesta,lumea in care tocmai pasise ascundea in spatele cortinei sale multi altii ca el,multi oameni cu povesti de viata pline de durere si tristete, oameni care in fata prapastiei isi amintisera sa fie oameni si invatasera din nou sa le fie de ajutor semenilor lor ! Cu un tel bine definit si cu planuri multe si cat mai bine puse la punct,cu ajutorul si sfaturile noilor sai prieteni,Mihai incepe usor,dar dar sigur, sa isi croiasca drumul, vedea departe tinta sa, astepta ziua cand se va putea intoarce acasa ,cand va putea merge la Ioana si isi repeta mereu in gand ” nu voi sta aici pentru totdeauna,in ceva timp voi strange ceva banuti si ma voi intoarce , voi avea casa mea si familia mea cu femeia pe care o iubesc! Timpul insa,atunci cand esti foarte atent la trecerea lui iti induce mereu o stare de disperare ,te face sa te simti intr.o competitie cu tine insati ,te impinge…de fapt singur te impingi inspre greseli hazardate, te grabesti si iei decizii pripite …intocmai asa se intampla cu Mihai ,care vazand ca situatia sa financiara incepe sa se imbunatateasca pe zi ce trece incepe sa spere la mai mult iar extazul sau seamana in sufletul Ioanei teama ca ceva s.a schimbat cu el! Intr.un sfarsit de saptamana, intr.o conjunctura ce parea stranie la inceput,fara nici un sens, se schimba ceva intre Mihai si Ioana, el alege sa lucreze peste program,ea accepta invitatia parintilor de a lua cina intr.un restaurant luxos alaturi de o familie prietena ! Ziua urmatoare ,Mihai incearca sa o sune dar fara rezultat,nici un raspuns, pentru el era clar ca se intamplase ceva, doar o cunostea destul de bine, numai ca nu reuseste sa inteleaga ce ; afla in cele din urma de la apropiati ,prieteni comuni , ca Ioana renuntase la el ,cedase in cele din urma insistentelor tatalui sau in ai mai acorda o sansa unui fost iubit ,de fapt chiar baiatul cu care fusese impreuna in ziua in care il intalnise pe Mihai …..cel ce pentru 5ani ii fusese dragostea vietii si sufletul pereche ,asa cum ea insasi ii tot repeta! Cuprins de deznadejde ,Mihai se lasa prada furiei si nu mai accepta nicio explicatie, decide repede ,pripit ,dar stie ca orice decizie va lua, nu va mai da inapoi, orgoliul ii era mare si tocmai ce ii fusese calcat in picioare ; in aceeasi saptamana afla de la ProDecanul facultatii unde studiase ca postul ce trebuia sa fie al lui,tocmai fusese ocupat de altcineva …usor,usor…isi vede viata data peste cap,din nou, pentru a nu stiu cata oara ! Se ridica din nou, isi vindeca ranile si decide sa fie acel Mihai pe care.l visa inca din adolescenta , dar mai ales sa fie acel om care sa.i dea motive Ioanei sa.l regrete toata viata ca l.a lasat sa plece! Lunile trec, pas cu pas fiecare caramida fiind asezata cu grija la temelia vietii sale si transformandu.l pe Mihai cat mai aproape de ceea ce cauta,isi dorea ; …incearca noi relatii ,nimic….simte un gol in suflet mereu….intotdeauna cand trebuie sa.si arate sentimentele nu poate,incearca dar nu reuseste…pentru ca inima lui era ramasa undeva departe , la Ioana ,care si ea simte greseala,recunoaste eroare foarte repede si incearca sa o repare dar se loveste de un orgoliu ranit si nevindecat,al lui Mihai , apoi se inchide in ea si decide sa aleaga cariera in detrimentul iubirii, o cariera incununata de succes ,avocat de succes ! Departe in timp,cand lucrurile pareau a se fi calmat iar ranile incepeau a se vindeca ,Mihai primeste o lovitura grea, poate cea mai grea ,atunci cand afla de decesul tatalui sau ,moment de cumpana in care isi da seama ca planul divin fusese de fapt altul ,acela ca el sa poata fi in stare sa depaseasca greutatile financiare la care va fi supus de acum inainte ,el ramanand singura sursa de venit a familiei sale ! Incearca, din dorinta de repara greselile trecutului ,sa.i povesteasca Ioanei,sa.i explice durerea sa ,insa se loveste de o raceala ce la inceput ii parea un scut de autoprotectie, un scut real insa,alimentat de autoritatea tatalui ei si de lasitatea acestuia de a.si lasa copila sa fie fericita! O discutie rapida,la telefon incheie totul,asa cum incepuse totul, Mihai spera,manat de bucuria si principiile sale de viata, ca poate nu ea a fost sufletul sau pereche si asteapta ziua cand intradevar va intalnii acest suflet pereche,desi ii e clar ca stia adevarul ; Ioana ,merge inainte cu cariera sa, vrea sa uite tot, numai ca …a vrea si a putea nu sunt acelasi lucru,alege sa fie singura si viseaza ….nu vrea sa spuna nimanui ceea ce viseaza !…
…..Imi pare rau…Ioana!…..nu departarea rupe relatii….. ci oamenii care simt departarea ca pe o scuza pentru a rupe o relatie !…………..
…………………SFARSIT……………………………………………….
partea 1
partea 2
