În cazul în care se mai întreabă cineva de ce o foarte mare parte a românilor nu mai sunt interesaţi în a-şi exercita dreptul de a contribui la conducerea ţării prin singura opţiune pe care o au la-ndemana, votul, atunci răspunsul este unul singur.

Iar acest răspuns este: – după ani întregi de bălăcăreli politice şi minciuni sfruntate publicate în mass media, nimeni nu mai ştie ce să creadă şi în cine să se încreadă.

Şi cum, după recentele evenimente, moda mahalagismului politic pare a continua nestingherită, ignorându-se faptul că oricum românii au o imagine incredibil de proastă în ochii restului lumii, se prea poate ca şi la alegerile prezidenţiale din acest an să avem o prezenţă la urne destul de mică. Ca un fel de răspuns tacit, al românilor, de a arăta că au devenit indiferenţi la tot ce se întâmplă pe scena politică.

Sincer, nu reuşesc să-mi dau seama ce anume este mai periculos. O campanie electorală în care mass media este folosită pentru denigrarea contra-candidaţilor ori deja vizibila indiferenţă a românilor vis-a-vis de întreg jocul de putere ce se desfăşoară chiar în casa lor.

Unul cu ruşii: – acesta fiind actualul premier, Victor Ponta, care prin recentele sale declaraţii de la Alba Iulia a provocat propaganda rusească cea fără de scrupule, de la Moscova, să arunce pisica moartă din curtea lor în a noastră.

Altul cu nemţii: -acesta fiind candidatul la Preşedenţie şi actualul Primar al Sibiului, Klaus Johannis, asupra căruia au fost lansate recent o serie întreagă de acuze mincinoase, printre care şi aceea că este agent al serviciilor secrete germane.

Din nou, nu îmi dau seama ce este mai periculos. O dispută cu ruşii pe baza unor declaraţii iresponsabile (sau poate nu) ori un haos pe scena politică dacă într-adevăr ipoteza cu „agentul german” ar deveni un fapt real.

Cel mai probabil, însă, este ca toată tevatură asta cu „agentul german” să fie doar o născocire pentru a mai distrage atenţia opiniei publice de la o altă presupunere. Aceea conform căreia Victor Ponta ar face jocurile Moscovei.

Oricum ar fi, este periculos. Atunci când popurul îşi pierde încrederea în cei ce-l reprezintă, rezultatul este unul catastrofal. Nu vreau să speculez, las pe alţii s-o facă.

În tot acest joc al puterii, mass media este din nou unealtă de manevră (vezi uluitoarea presupunere a lui Ion Cristoiu). Şi uşor, uşor, la fel se întâmplă şi cu Social Media. Pentru că deşi oamenii vorbesc despre patriotism, naţionalism (etc), în realitate fiecare o face în interes propriu. Pentru că dacă va avea succes candidatul pe care-l susţin cu atâta aplomb, atunci poate vor obţine ceva firimituri de pe vreo masă de consiliu local ori judeţean (sau de partid).

Nu în ultimul rând, deşi ştiu că va fi fără rezultat, aş vrea ca românii (cei în cauză) să uite pentru o clipă să mai fie ipocriţi. La fel, ar fi o bună şansă anul asta să renunţe la a mai fi indiferenţi, pentru că indiferenţa distruge tot, chiar şi nimicul construit în ultimii 25 de ani.

notă:

Jocurile de putere, în esenţă, au o doar o singură regulă. Poţi face orice, oricum, ca să o obţii numai să nu distrugi puterea. Iar puterea este acolo unde oamenii, masele, cred că este puterea.