Pentru unii este deja istorie, pentru alții continuă, dar cred că putem extrage deja câteva concluzii despre ce înseamnă sau, mai bine zis, ce va fi însemnat Black Friday 2026 pentru comercianții români sau care vând și în România.
Pe scurt, fără prea multe „povești”:
- interesul pentru acest eveniment de shopping este în stagnare, după ce s-a prăbușit gradual de la vârful din 2019, în ciuda a ceea ce reiese din comunicările din presă. Vorbim la nivel de piață, iar Google Trends o confirmă: în noiembrie, căutările pentru „black friday” sunt cu aproximativ 40% sub vârful din 2019, iar cele pentru „black friday” urmat de numele unui mare magazin, cu peste 60% sub. Desigur, Google Trends arată doar volum de căutări, iar o parte dintre cumpărători intră acum direct din aplicații, dar ideea rămâne.
- se observă cât se poate de clar, pentru oricine din industrie, indiferent de ce promovează iarăși presa, că vânzările din acest an sunt per ansamblu cel mult în stagnare, dacă nu chiar în scădere. Acolo unde cifrele cresc în lei, creșterile rămân în jurul sau sub inflația de 6,6% (INS, septembrie 2026). Adică, în termeni reali, pe loc. Contextul general o susține: volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu aproape 5% în primele nouă luni ale anului (INS). Comerțul online a mai recuperat din teren în a doua parte a anului, dar tocmai în afara Black Friday, ceea ce ne duce la punctul următor.
- evenimentul în sine se diluează din ce în ce mai mult, ceea ce cumva este și normal. Unii retaileri fac acum Black Friday de trei–patru ori pe an, iar o bună parte din bani vin în zilele dinaintea evenimentului propriu-zis.
- contextul macroeconomic forțează jucătorii să fie din ce în ce mai activi în promoții și reduceri.
- cumpărătorii sunt prudenți în acest final de an: mai multe produse achiziționate, dar mai ieftine, mai multe produse de bază, iar plata în rate câștigă teren.
- piața se redistribuie. Main-eventul se joacă pe marile platforme de tip marketplace, însă restul se duce spre magazinele online proprii, mai ales în zilele dinaintea evenimentului.
- marjele de profit sunt sub presiune. Și nu au cum să fie altfel: reducerile de preț, costurile de publicitate, cele logistice și multe alte costuri în creștere indică tocmai asta.
- se duc lupte pentru cote de piață. Jucătorii fără entitate fiscală în România pun sub presiune comercianții autohtoni. Nu mai este o noutate, ci actualitate, o tendință care se simte de ani de zile. Jucători mari, prezenți pe zeci de piețe, au o forță mult mai mare și își permit o cu totul altă abordare. Nuanța din 2026: taxele pe coletele din afara UE i-au lovit pe cei asiatici (căutările pentru ei au scăzut cu 50–65% față de anul trecut, tot conform Google Trends), iar presiunea s-a mutat spre platformele care aduc și vânzători locali.
Cât despre interes, cifrele vorbesc singure: vârf în 2019, prăbușire în 2020–2021, apoi platou.
| Căutări în noiembrie, România (index Google Trends) | 2019 | 2021 | 2023 | 2025 |
|---|---|---|---|---|
| „black friday” | 100 | 50 | 55 | 60 |
| „black friday” + numele unui mare magazin | 36 | 13 | 12 | 12 |
Poate e nevoie de o resetare
Poate că e nevoie de o resetare a conceptului. O singură zi pe an, sau un singur weekend, de preferat după jumătatea lui noiembrie, nu înainte. Desigur, asta ar pune presiune pe curieri și pe logistică. Dar cam asta înseamnă Black Friday: un vârf, nu o lună întreagă de reduceri.
Ce fac de fapt jucătorii din România acum este să își protejeze sezonul de sărbători. Împing Black Friday cât mai departe de primele zile din decembrie, când cumpărăturile de Crăciun sunt în plin avânt, și pregătesc pentru atunci reduceri asemănătoare, pe o perioadă mai lungă. Iar aici intră în joc percepția cumpărătorului: reducerea se raportează la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile. Un Black Friday ținut la începutul lui noiembrie iese din acel calcul tocmai când începe sezonul de Crăciun, iar «reducerile» din decembrie pot arăta din nou generoase.
Ce rămâne?
Black Friday nu a murit, s-a banalizat. Nu mai este ziua în care se fac banii anului, ci una dintre mai multe zile cu reduceri. Pentru comercianții mici și mijlocii, întrebarea nu mai este „cât reduc în vinerea neagră?”, ci „cum îmi apăr marja în restul anului?”. Iar dacă tot e să fie Black Friday, măcar să fie vineri.
ps: nu arăt cu degetul. Și eu sunt unul dintre cei care, sub presiunea costurilor, a pieței, a tendințelor și a altor factori, am acceptat să deruleze campanii de tip Black Month. De aceea și vorbesc de o resetare. Acolo unde decizia îmi aparține, resetarea va începe din toamna anului viitor.
pps: o mică previziune pentru următorii 2–3 ani. Unii dintre jucătorii mari fie vor fi preluați de alții, fie vor ieși efectiv din piață. Modelul marketplace, în forma lui actuală, este depășit. În România vorbim deja de 3–4 mari jucători de tip marketplace, iar un altul, global, vinde aici livrând din alte țări europene, ca și cum ar fi prezent pe piață. Transformarea e-commerce-ului prin AI agentic bate la ușă: când un agent compară în câteva secunde prețuri, termene și condiții, «reducerea» față de prețul din ultimele 30 de zile contează tot mai puțin. Devine destul de greu să concurezi într-o piață în care tot ce aduci este o politică comercială de tip bazar sau speculă.
Spune-ți punctul de vedere