Pentru cei apropiaţi mie nu mai reprezintă nici un secret că sunt un susţinător al lui Klaus Iohannis. În articolele trecute am făcut eforturi foarte mari încercând să fiu imparţial în analizele mele, în încercarea de a nu tranşa lupta dintre cei doi candidaţi la Preşedenţie înainte că această luptă să fi avut loc.

Şi, sincer, sunt un om care preferă să influenţeze alţi oameni prin puterea exemplului, nu prin cuvinte cu tâlc spuse ori răstălmăcite.

Motivele pentru care, pentru prima dată în viaţă aleg să spun public care este candatul pe care-l susţin sunt următoarele:

– Klaus Iohannis este primul candidat la Preşedenţie care-mi inspiră încredere. Nici un candidat din anii trecuţi nu a reuşit să mă facă să vreau să votez, mai mult decât domnul Iohannis. A mai reuşit, să-mi atragă simpatia, anul acesta, Monica Macovei. Prea puţin însă ca să primeze în faţa domnului Iohannis.

– Sunt sibian prin adopţie, de câţiva ani. Şi pot spune că-l votez pe Klaus Iohannis pentru că este sibian de-al meu.

– ştiu, văd, îmi dau seama că ceea ce a făcut Klaus Iohannis pentru Sibiu nu are grad de comparaţie în România. Pur şi simplu, Sibiul este peste orice alt oraş din ţară la ceea ce înseamnă administraţie locală.

– îmi place stilul de a acţiona al lui Klaus Iohannis. Nu se avântă în declaraţii populiste. Preferă de multe ori mai bine să tacă şi să facă lucruri bune.

– a reuşit să le imprime sibienilor un mod de gândire diferit de cel al majorităţii românilor. Un mod de gândire izvorât din acţiunile pro-comunitate, din exemplele pozitive a tot ceea ce a făcut pentru Sibiu. Şi, vă spun, atunci când cetăţenii unui oraş ca Sibiu ies la vot şi îşi susţin primarul în proporţie de 71% la Alegerile Prezidenţiale, nu este puţin lucru. Spun asta pentru că sibienii îşi vor pierde primarul ultimilor 14 ani, cel care va rămâne în istoria acestui oraş.

– sunt un om liber, mă consider un om liber. Îmi cunosc drepturile dar şi responsabilităţile. Însă cel mai important aspect este că nu-mi place să fiu minţit. Tocmai de asta, sunt sigur că Iohannis va face ceea ce spune că va face. Pentru că are 14 ani de experienţă ca lider al Sibiului. Un oraş pe care l-a ridicat din propria-i ruină. Sunt sigur de asta pentru că planul său este punctat cu obiective îndrăzneţe şi realizabile, nu cu promisiuni aiuritoare fără nici cea mai mică legătură cu realitatea.

– îmi plac seriozitatea şi pragmatismului lui Klaus Iohannis. Îmi place că nu se grăbeşte să vorbească doar de dragul de a vorbi. Argumentele sale sunt întotdeauna solide. Iar dacă se abţine să spună ceva, o face pentru că nu vrea să jignească şi mai mult de atât, ştie impactul vorbelor sale.

– foarte mulţi din apropriaţii mei, oameni extrem de inteligenţi, îl susţin pe Klaus Iohannis. Ori, dacă, nişte oameni atât de inteligenţi îl susţin pe acest om în candidatura sa, înseamnă că acest om le-a câştigat încrederea. Iar asta nu este puţin lucru.

– ştiu, sunt conştient de mulţi ani de asta, că indiferent care va fi clasa politică ce ne va conduce, adevărata muncă pentru România o vor face tot românii de rând. Însă, consider că pentru prima dată în istoria lor, românii ar trebui să aleagă un Preşedinte care face, care vrea să facă. Nu unul care doar se laudă că face ori că a făcut. Nu unul care sfidează inteligenţa a milioane de români. Ci unul care prin modul lui de a fi şi de a se exprima reuşeşte să inspire încredere.

Mă voi opri aici cu argumentarea. Azi este ultima zi de campanie electorală. Sondajele oferă 50-50% şanse pentru ambii candidaţi. Ceea ce este bine. Dar, pe de altă parte, este şi greu. Greu pentru că românii au de ales, în mod clar, între trecut şi viitor.

De o singură chestie îmi este teamă, duminică, atunci când se va vota. Îmi este teamă de românii corupţi. Sunt prea mulţi români corupţi. Ori oamenii corupţi nu vor dori niciodată ca lider pe unul care nu le suportă acţiunile. Românii, din păcate, într-un număr foarte mare, s-au obişnuit să trăiască în corupţie prin corupţie. Şi este greu să scapi de asta. De stilul ăsta de viaţă. Însă primul pas spre mai bine poate fi făcut dumnică.

**mai jos aveţi un clip făcut de sibieni pentru România.