fara titlu….


Ajungand in piscul unui semet deal
Zabovesti un timp,apoi aerul tare te ineaca
Privesti inspre inapoi riscand sa ametesti
Sa mai ramai,sa te cobori,ce sa opresti?

Momentul tau maret cand lumea mare
La picioare-ti sta… sau sa cobori agale 
Acolo-n randul celorlalti ce nu-ndraznesc
Ori nu pot din urma sa te ajunga,pe varf !

Ti s-a parut moment de prea marire
Caci esti deasupra…ei sunt jos…
Tu esti cel ce arata drumul…
Putand vedea orizontul cu toate cele patru zari?

Este obositor,vrei sa cobori mai repede
Iti place mult sa fii condus de-acolo,
De jos din randul lor,alternativa…
Conditionata,sigur, de maretia prezentului tau?

Nehotarat,nesigur,vrei sa ramai
Apoi, intr-o clipa,parca vrei sa pleci
Sa te arunci cu totul spre unde ai venit…
Te opresti ,mai stai un pic in varful tau maret?

Decizia e a ta,puterea deasemenea…
Fortele ale tale,calite-n timp ce ai urcat
Dorinta de a te intoarce,pacatul tau
Nu stii sa pretuiesti efortul tau!

Te multumesti cu putin ,de parca…
De parca  nu ti s-ar cuvenii decat atat
Moment de prea marire ce.i de ajuns
Doar pentru atat ai muncit, vrei sa cobori?

Fara sfiala,nu te teme, e mai usor
Ca sa cobori esti iute,urcusul e mai greu
Atentie,sa nu te-mpiedici,doare…
La fel cum va durea cand vei ajunge jos!

Fii fara grija, sa nu iti fie dor
Spre piscul unde ai fost
Va cuteza-ntr-o zi, altcineva…
Spre fericirea lui,sa stea, el va alege!

Iar tu, tu de jos il vei privi nostalgic
Prea indurerat, dar obligat s-accepti
Drumul,directia ce-ti este aratata
El vede orizontul, tu-l vezi decat pe el!

poezie fara titlu 🙂 text needitat si necorectat…Liviu R. 14.06.2004
copyright 2010