Evit să mai ofer o introducere acestui articol. Nu-şi are sens, am vorbit prea des, prea mult despre politică în ultimile zile.

Cu ce rămânem după dezbaterea de aseară, de la B1 Tv?

– cu ideea clară şi părerea aproape unanimă, a tuturor celor care au privit, că domnul Klaus Iohannis a dominat efectiv, impunându-se într-o manieră elegantă, fără cusur.

– cu ideea clară că dintre cei doi, Klaus Iohannis a arătat stofă de Preşedinte. Victor Ponta, din păcate pentru el, a fost învins cu propriile-i arme. Arme folosite în prima dezbatere (cifrele).

– cu ideea clară că realitatea nu este cea pe care o prezintă domnul Victor Ponta. Cifrele, statisticile, nu mint niciodată, nici chiar atunci când sunt prezentate parţial, pentru a sublinia în avantajul celui în cauză.

– cu ideea destul de clară că bătălia celor doi, pentru voturi, se va da în Oltenia. Chiar modul de abordare, dar şi de prezentare, al lui Klaus Iohannis a evidenţiat acest aspect.

– cu ambiguitatea decizională a lui Victor Ponta. Din păcate, Victor Ponta ignoră chestii elementare. Una din aceste chestii fiind faptul că degeaba câştigă simpatia celor „mulţi şi proşti” dacă pe cei „puţini şi inteligenţi” îi pierde. Îmi cer scuze de exprimare, dar asta am simţit aseară, în modul de abordare a lui Victor Ponta. Deşi susţine o unificare a românilor, în realitate, lucrează împotriva acestui aspect.

– tot apropo de unificare, mi se pare complet stupidă abordarea domnului Ponta de a susţine că timp de 10 ani românii au fost dezbinaţi. Domnule Ponta, şi noi trăim în ţara asta şi credeţi-ne, ştim mai bine cum se trăieşte în România!

– realitatea clară că Iohannis acţionează strategic, nu din impuls. Mai întâi şi-a testat adversarul, i-a văzut armele dar şi punctele slabe, apoi a acţionat în consecinţă. Urmarea fiind, evident, doborârea acestuia.

– realitatea cruntă că indifrent cine iese Preşedinte, românii vor trebui să treacă printr-o perioadă foarte grea. O perioadă de lupta efectivă împotriva corupţiei. Mă refer, evident, la legea amnistiei.

– realitatea cruntă că, deşi, domnul Ponta ne prezintă ca fiind totul „roz” în economia României, lucrurile sunt de fapt „maro”. Iar asta se va vedea foarte clar, indiferent de cine iese Preşedinte, în următoarele luni de zile.

Probabil mai sunt alte câteva aspecte de evidenţiat. Mă rezum doar la asta. Aş fi vrut să aflu, aseară, cum vede domnul Ponta prosperitatea României. Prin investiţii sau taxe?!

Spun asta pentru că una din măsurile cele mai ciudate ale guvernului sau a fost să introducă o supra-taxă, acciză, pe carburant. Care, trebuia să ajute investiţiile în infrastructura rutieră. Iar realitatea o ştim cu toţii. Nu numai că anul acesta nu avem autostrăzi terminate, dar nici bugetul statului nu a suferit îmbunătăţiri.

La fel, pentru mine este evident că domnul Ponta îşi doreşte scaunul de Preşedinte, doar pentru funcţia respectivă. Nu pentru că are o viziune de mai bine. Nu pentru că îşi doreşte o Românie mai bună.

Asta în timp ce contra-candidatul său, Klaus Iohannis, tocmai aici se diferentiază. Vrea să facă, ştie cum să facă, ştie ce să facă pentru o Românie mai bună.